Conferință națională – STATUL NAȚIONAL ȘI IDEEA SFÂRȘITULUI ISTORIEI

    – Program conferință

 

Ideea sfârșitului istoriei a fost adusă în dezbaterea intelectuală occidentală în anii ‘90 ai secolului trecut, în momentul în care cercetătorul american Francis Fukuyama lansa provocatoarea sa lucrare intitulată Sfârșitul istoriei și ultimul om. Însă, ideea nu era nicidecum nouă în cultura occidentală. Primul care a lansat-o cu ecou a fost Alexandre Kojève, prin cursurile pe care le-a susținut în perioada interbelică la École Pratique des Hautes Études, Paris, în care interpreta Fenomenologia spiritului lui Hegel. Cursurile lui Kojève au fost publicate în limba română în anul 2018, iar doi ani mai târziu a fost publicată o carte de studii despre gândirea lui Kojève, intitulată Puterea conceptului. Proiectul intelectual al lui Alexandre Kojève. Având în vedere existența unui astfel de context intelectual, considerăm că este binevenită repunerea în discuție a ideii de sfârșit al istoriei și, în special, a relației care poate exista între sfârșitul istoriei și statul național.

Pentru elitele politice și intelectuale românești scopul principal al istoriei, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost unul precis: obținerea independenței și unirea tuturor provinciilor locuite de români într-un singur stat. Acest scop a fost atins după Primul Război Mondial, o dată cu apariția pe hartă a României Mari. Însă problema suveranității naționale nu a fost nicidecum epuizată în urma acestui eveniment. Ba, dimpotrivă, a izbucnit pe alocuri cu și mai mare virulență, fiind legată în principal de diversitatea provinciilor istorice care aparținuseră unor până atunci unor state diferite sau de ideea independenței economice. În perioada comunistă, ideea națională este repudiată radical în prima parte, pentru a reizbucni cu și mai multă vigoare în a doua parte a regimului comunist, contribuind la edificarea unei ideologii inedite pentru concepția comunistă asupra lumii: național-comunismul. Obsesia regimului pentru istoria națională și pentru împlinirea sensului ei se regăsește fără doar și poate în „mărețele” realizări ale epocii. Ceaușescu este proiectat de propaganda oficială, nu numai ca un mare lider român, dar și ca liderul în persoana căruia se desăvârșește o istorie „milenară”. După căderea comunismului și aderarea la Uniunea Europeană, ideea de națiune sau cea a statului național devin secundare, atunci când nu sunt proscrise explicit. În prim plan trece demersul intelectual al deconstrucției acestei idei. Dacă, în termenii lui Kojève, Uniunea Europeană este o realitate similară unui „Imperiu latin”, care are drept scop depășirea statului național, atunci problema relației dintre statul național și sfârșitul istoriei apare oarecum de la sine.

Mai multe întrebări pot fi puse în acest context: Cum ne raportăm azi la concepția lui Kojève? Dar la teza elaborată de Fukuyama în urmă cu 30 de ani? Mai pot fi ele considerate valabile azi? Mai este relevantă ideea sfârșitului istoriei în vreuna din aceste formule sau trebuie reevaluată? Care este efectul sfârșitului istoriei asupra statului național? Cum se manifestă sfârșitul istoriei asupra țărilor din Estul Europei, unde statele naționale s-au construit mai târziu? Este statul național un produs al istoriei? Care este legătura dintre istorie și post-istorie? Este Uniunea Europeană o formă politică de manifestare a sfârșitului istoriei? Dacă da, care ar fi formele sale principale de manifestare în acest sens? Care este legătura dintre tehnologie și istorie? Cum influențează tehnologia mersul istoriei?

Sunt doar câteva întrebări la care conferința de față își propune să caute răspunsuri. Fără îndoială, ele nu sunt singurele. De aceea invităm specialiști în științe politice, filosofie, istorie, sociologie, antropologie, comunicare etc. să ni se alăture în încercarea de a formula răspunsuri pentru astfel de întrebări.

Conferința, organizată de Universitatea „Hyperion” din București în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, se va desfășura pe data de 27 noiembrie 2023, în format hibrid (fizic + online), începând cu orele 10.00, la sediul Universității „Hyperion” din București, Calea Călărași, nr. 169, sector 3, Sala de Conferințe, etaj 6, corp A.

Un volum colectiv pe tema conferinței va fi publicat ulterior la Editura Universității de Vest din Timișoara. Textele finale pot fi trimise pentru publicare până la data de 31 decembrie 2023, la aceeași adresă. Nu se percep taxe de participare la conferință și nici taxe de publicare.

Keynote speakeri

  • Manuela Boatcă e profesoară de sociologie și directoare a Masteratului în Studii Globale al Universității Freiburg, Germania. Studiile sale, despre analiza sistemului mondial modern, perspective postcoloniale si decoloniale, gen în modernitate / colonialitate si geopoliticile cunoașterii în Europa de Est și America Latinã, au apãrut în Journal of World-Systems Research, Cultural Studies, South Atlantic Quarterly, Political Power and Social Theory, Berliner Journal für Soziologie, Third World Quarterly, Österreichische Zeitschrift für Soziologie, Zeitschrift für Weltgeschichte, Theory, Culture and Society și Current Sociology. Este autoare a cãrților From Neoevolutionism to World-Systems Analysis. The Romanian Theory of “Forms Without Substance” in Light of Modern Debates on Social Change (Opladen, 2003) și Global Inequalities beyond Occidentalism (Routledge 2016), co-autoare (cu Anca Pârvulescu) a Creolizing the Modern. Transylvania across Empires (Cornell University Press, 2022) si co-editoare, împreunã cu E. Gutiérrez Rodríguez si S. Costa, a volumului Decolonizing European Sociology. Transdisciplinary Approaches (Ashgate 2010).

 

  • Ovidiu Stanciu este profesor de filosofie la Universitatea „Diego Portales” din Santiago de Chile. Doctor în filosofie al universităților din Wuppertal și Bourgogne.  Cotraducător a două volume ale lui Alexandre Kojève, Introducere în lectura lui Hegel (2019) si Tiranie și înțelepciune (2014) și coeditor al volumului Puterea conceptului. Proiectul filosofic al lui Alexandre Kojève (2021). A coeditat de asemenea volumul colectiv Patočka lecteur d’Aristote. Phénoménologie, ontologie, cosmologie (Le Cercle Herméneutique, 2015), precum și două numere speciale din Revue Philosophique de Louvain dedicate gândirii lui Eugen Fink (2016) și, respectiv, Tran Duc Thao (2019).

Comitetul științific al conferinței

  • Prof. univ. dr. Manuela Boatcă, Universitatea Freiburg, Germania
  • Lector univ. dr. Ovidiu Stanciu, Universitatea „Diego Portales” din Santiago de Chile
  • Conf. univ. dr. Gelu Sabău, Universitatea „Hyperion” din București
  • Lect. univ. dr. Arthur Suciu,  Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Comitetul de organizare al conferinței

  • Conf. univ. dr. Gelu Sabău, Universitatea „Hyperion” din București
  • Lect. univ. dr. Arthur Suciu,  Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava